Achiziționarea unui covor persan autentic nu se face la colțul străzii. Dacă vrei să ai convingerea că ai cumpărat un model original, apelează la magazine renumite sau consultă specialiști bine informați. Sfaturile lor sunt valoroase.

Covoarele tradiționale persane sunt lucrate de mână la războiul de țesut, cu fire care încep dintr-un capăt și se termină în celălalt (pe ambele direcții). Baza este executată de obicei din bumbac, pentru a-i oferi produsului o rezistență mai mare. Apoi, țesătorul leagă în noduri firele din mătase, lână sau bumbac. Având în vedere că fiecare nod este legat manual, unui țesător îi poate lua până la 6 luni să fabrice un covor de 2,5/3,5 metri.

Calitatea materialelor folosite reprezintă unul dintre factorii care trebuie luați în calcul când cumperi un covor. Ceilalți factori includ: numărul de noduri pe cm2, tipul vopselelor folosite, complexitatea modelului, starea în care se află covorul și vârsta lui.

De obicei, desenele sau schițele de pe covoarele persane sunt transmise din generație în generație. Majoritatea schemelor au la bază simboluri tribale, modificate însă de țesători de-a lungul timpului. Încet încet s-au introdus motive florale și grafice. În prezent, covoarele persane moderne, executate în Iran, se folosesc de ambele metode.

Firele din compoziția covorului pot fi toarse din lână de capră sau de oaie, din bumbac, din mătase sau din combinarea acestor materiale. Lâna utilizată poate varia în privința calității, cea mai de calitate fiind cea de oaie, provenită din Tibet sau Noua Zeelandă.

Țesătorii de covoare moderne utilizează vopsele chimice, care sunt durabile, se imprimă uniform și rapid. În contrast, țesătorii tradiționali își prepară singuri vopselele în cuptoare mici, din materie vegetală. Variațiile de nuanță pot exista în acest din urmă caz, însă tocmai aceste tonuri inegale sunt caracteristice covoarelor vechi și au ajuns să fie apreciate ca o parte integrantă a frumuseții lor.

Ca o regulă generală, un număr cât mai mare de noduri pe cm2 indică un produs de calitate ridicată. Acest aspect este mult mai important în cazul covoarelor cu modele florale detaliate, comparativ cu covoarele cu modele geometrice mari. Pentru această analiză întoarce covorul pe spate, unde partea inferioară a nodurilor este vizibilă.

Întotdeauna când cumperi un covor oriental, ai grijă să apelezi la vânzători care se bucură de o reputație bună (evită vânzătorii ambulanți). Examinează urmele de reparații sau de uzură.

Indiferent că achiziționezi un model modern sau unul vechi, stai și familiarizează-te cu varietatea desenelor. Gândește-te la locul din încăpere în care îl vei poziționa și ce mobilier vei așeza pe el. Ar fi păcat să nu iasă în evidență.

Mai trebuie să știi că un covor persan modern sau nou nu beneficiază de un design unic, precum covoarele clasice. Așa că privește-l mai degrabă ca pe un obiect de decor și nu ca pe o investiție.

Stabilește de la început unde vei plasa covorul și de ce dimensiune ai nevoie. Covoarele persane sunt folosite, în mod tradițional, drept covoare de suprafață, având nevoie de o podea neacoperită în jurul lor de până la 1 metru.

Armonizează noul covor cumpărat cu mobilierul, accesoriile, pereții. Nu face greșeala să-l lași să pară de parcă ar fi din altă epocă.