Originară din regiunile mediteraneene, planta aromatică Rozmarin este deopotrivă utilizată în bucătărie (la tratarea uleiului, în condimentarea fripturilor, în prepararea sosurilor), în medicină (pentru tratarea diverselor afecțiuni) și în industria parfumurilor.

Deși este apreciat pentru calitățile și beneficiile evidente în domeniul gastronomic, rozmarinul este privit din ce în ce mai mult drept o plantă decorativă.

Cu un aspect care amintește de un brad în miniatură, având frunzele mereu verzi sub forma acelor cerate, împrăștiind o mireasmă ademenitoare, această plantă se adaptează foarte bine mediului din ghiveci, constituind un element inspirat pentru decorarea oricărei bucătării.

Deși prosperă într-un climat cald și însorit, rozmarinul s-a adaptat de-a lungul timpului condițiilor din alte zone. Chiar dacă în regiunile Mării Mediteraneene se dezvoltă sub forma unui arbust mereu verde care poate depăși înălțimea de 1,5 metri, la noi este întâlnit sub forma unei plante de ghiveci.

Rozmarinul este obișnuit cu multă lumină și căldură pe toată perioada anului, deci este recomandată amplasarea lui afară în lunile de vară și mutarea lui în casă în perioada rece. Are nevoie de soare direct cel puțin 6 ore/zi, așadar așează-l în partea de sud a locuinței.

Pentru solul din ghiveci alege un amestec format din pământ de flori cumpărat din magazin, nisip și pământ de frunze. Drenajul este important, deoarece excesul de apă la rădăcini omoară planta. Așează la baza ghiveciului un strat de cărămidă spartă sau nisip pentru a facilita scurgerea apei.

Udă rozmarinul dimineața sau seara după apusul soarelui. În anotimpul rece frecvența este o dată pe săptămână, iar în lunile călduroase o dată la două zile. Pune apa în farfuria ghiveciului, nu direct pe pământ, în acest fel planta își va trage cantitatea de care are nevoie. Umiditatea prea mare, din aer sau din pământ, duce la putrezirea rădăcinilor. De aceea ghiveciul trebuie ținut în plin soare și udat moderat.

Înmulțirea rozmarinului este extrem de simplă, dacă optezi pentru butași. O sursă de butași o constituie răsadurile (disponibile în magazine) sau crenguțele tăiate (ținute în apă până prind rădăcini). Dacă alegi varianta semințelor, e bine să știi că acestea încolțesc foarte greu. Totuși, când lăstarii au atins câțiva cm, mută-i în ghivece separate sau lasă 2-3 fire într-un recipient.

De obicei, rozmarinul de la noi nu se păstrează în pământul din grădină, datorită condițiilor meteo nefavorabile din lunile reci. Dacă totuși vrei să încerci, pregătește planta matură pentru iernare prin acoperirea acesteia cu un strat de paie și frunze.

Lucrările de îngrijire constau în tăierea vârfurilor tinere, la începutul primăverii, pentru a favoriza dezvoltarea noilor lăstari bogați în frunze. În acest fel vei da o formă plantei și vei încuraja creșterea sub formă de arbust.

Păstrarea rozmarinului fericit în interiorul locuinței, pe timpul iernii, poate constitui o provocare. Pentru că necesită 6-8 ore de plin soare, lumina este mai importantă decât căldura. Așează ghiveciul pe pervazul unei ferestre orientate spre sud.

Rozmarinul este o plantă rezistentă, nu solicită îngrijiri speciale și are o triplă întrebuințare: este ornamentală, parfumată și delicioasă. Ideală pentru orice bucătărie modernă!